In ciuda reputatiei sale lascive, placerile Lolitei sunt la fel de intelectuale pe cit sunt de erotice. O poveste de dragoste care ne face si sa chicotim si sa ridicam din sprincene. Humbert Humbert este un intelectual american ratacit prin America, bintuit de amintirile unei iubiri adolescentine. Cind intilneste nimfeta ideala in persoana unei fete de 12 ani, Dolores Haze, concepe un plan complicat de a o seduce, dar mai inainte trebuie sa scape de mama ei. In ciuda spiritului sau diabolic, realitatea se dovedeste mai alunecoasa decit primele fantezii febrile ale lui Humbert, si Lolita refuza sa se conformeze idealului sau de iubita perfecta.

    La fel de pervers jucaus in forma ca si in continut, presarat cu jocuri de cuvinte si aluzii literare, romanul publicat de Nabokov in 1955 este un imn inchinat de acest autor de origine rusa, limbii sale adoptive. Se pare ca cititorul care doreste sa inteleaga aluziile in toate ungherele si crapaturile lor, vor trebui sa consulte editia adnotata. Lolita este fara indoiala o revarsare de erotism, dar acest erotism nu izvoraste atit din "umerii fragili de culoarea mierii.. spatele gol suplu si matasos" al micutei Lo, cit din formidabilul efect al prozei impetuoase in care Humbert isi relateaza pasiunea interzisa:

    "Era muzicala si dulce ca un mar... Lola, fetiscana codana, devorind fructul sau imemorial, cintind sucul lui.. si fiecare miscare a sa, fiecare sovaie si pulsatie, ma ajuta sa-mi imbunatatesc sistemul de corespondenta tactila dintre bestie si frumusete - dintre bestia mea infrinata cu un calus, gata sa explodeze si frumusetea corpului ei cu adincituri in rochita ei inocenta de bumbac".

    S-a vorbit mult despre Lolita ca metafora, poate pentru ca povestea de dragoste din care porneste este atit de nefericita. Humbert este reprezentantul vechii Europe, formalista, instruita, in timp ce Lolita este America: aproape coapta, frumoasa, dar nu prea isteata si un pic vulgara. Nabokov se delecteaza explorind copulatia dintre cele doua culturi, iar pasajele in care Humbert descrie suburbiile si mall-urile si motelurile Americii de dupa razboi abunda de sentimente de atractie si repulsie, "restaurantele acelea in care spiritul sacru al lui Huncan Dines a coborit asupra servetelelor dragalase si al salatelor presarate cu brinza de tara". Totusi, oricit de tentante ar fi simbolurile romanului, marele sau farmec - si forta sa - trebuie cautate in personalitatea lui Humbert Humbert. Daca e sa-l ascultam pe Humbert, el nu este un nici oarecare distrugator al inocentei. Celebrul verb al lui Nabokov reuseste sa fie erudit si spiritual chiar si cind este pe culmile depravarii. Herbert nu se poate stapini - jubilarea sa lingvistica este la fel de importanta pentru el ca si libidoul sau infrinat.